Lies

Stateai asezata acolo ... atat de singura, atat de pierduta in intunericul camerei. Ti-am putut observa lacrimile, ce se prelingeau siroaie pe obrajii palizi. Am ingenunchiat, luandu-ti fata intre palme ... si ai tresarit la atingerea mainilor mele reci. Voiam sa te iau in brate, sa te incalzesc cu dragostea mea ... insa m-ai respins. Ti-am soptit cat de mult te iubesc, dar nu m-ai auzit... Am plans alaturi de tine, insa ai refuzat sa ma vezi. Iti puteam simti durerea, caci imi sfasia si mie sufletul, langa al tau. Ne-am impartit visele ... ne legau atatea amintiri. Puteam pleca, dar nu puteam disparea.
Nu am crezut ca ma pot ascunde de privirea ta, atat de usor. Port aceasta mantie neagra ce ma acopera, fugind de ochii tai. Iti citesc nelinistea pe fata, suferinta, mania si poate ura... Te simt incercand sa sapi in sufletul meu, cautand o urma din ce a fost, orice de care sa te poti agata. Te lupti sa-mi intorci gandurile iarasi catre tine, nestiind ca ele te bantuie clipa de clipa. De ce te ingropi singura in minciuni nespuse? Iti trimit acum acelasi bilet, pe care mi l-ai lasat aruncat printre vise...

I`ll never forget you