marți, 21 mai 2013

Utopie.

Iar am ţesut desculţ o taină,
Şi iar mă taie când păşesc.
Cuvinte las în prag de uşă,
Noian de gânduri încâlcesc.
Precum o notă muzicală,
Răsuni şi dulce şi amar.
În ritm alert, în rimă ştearsă,
În echilibru şi-n zadar.
Au amuţit zorile-n şoapte,
În forfota de pe poteci,
Scăldate-n ploi să înflorească,
Respirul altor slove reci.
Dintr-un ungher ce viscoleşte,
Am conturat un chip plenar.
Să-mi surpe setea în ecoul -
acestui joc involuntar.

3 comentarii:

  1. Ce frumos ti-ai mai ales cuvintele, bolovan ce esti! >:d< Bravo!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Si, Doamne , plopii cum fosnesc...
    O sa despintec cu cutitul
    Aceasta noapte
    Ca sa-i vad...

    RăspundețiȘtergere