Sub noaptea palida si rece, Pecetluit de al tau dor,
Imi ascund strigatul in lacrimi,
Stingandu-l in ardoarea lor.
Pasii ma poarta inainte,
Sufletu-mi pare mult prea greu;
Piatra durerii ce-l apasa,
Vrea iar sa stea in drumul meu.
Mi-am innoit vechi juraminte,
Privindu-mi chipul gol si sters;
- Esti mult prea slab sa porti o lupta !
Aud o soapta-n al sau mers...
Si-n noapte-ti caut iarasi pasii,
Pe o carare ce candva,
Alaturi ne-am plimbat... dar astazi,
Pastrez doar amintirea ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu