Desprinde-ti razele din dansul haotic al timpului... apoi, arunca ceasul.
Astfel, vei uita ca trece.
Si daruieste zambetele tale tuturor.Vezi? Esti... aceeasi tu ca intotdeuna.
Acum, fa-ti timp de inca o imbratisare !La cat mai multe zambete !" La multi ani Stapanei noastre, prea maritei Ika BO$$, Cea care ne inspira ! Ii multumim Ei ca exista ! Ne cerem scuze, dar acest tort este doar putin din ceea ce Tu meriti. Azi, de ziua Ta, Romania face o greseala imensa... Azi, trebuie declarata zi nationala pentru STAPANA NOASTRA si Ei sa i se ofere toata ciocolata. Muritorii de rand trebuie sa scrie poeme inchinate Celei care le este inspiratie ! "
Ma trezesc zburand peste primaveri,
Cautand zile cu patos.
Si miroase atat de bine a Soare !
Calendarul mi-a luat-o razna…
Iar, amintirile nu mai alearga acum nestingherite prin gandurile mele.
Si ori de cate ori e furtuna, imi ascund sufletul in spatele ochilor.
Nu m-am putut abtine sa nu umplu paharul acela pe jumatate plin.
Va da pe afara,
Iar sentimentele diluate vor murdari verdele aerului de vara.
Vantul va face valuri din nou printre suflete, asezandu-le speranta pe gene...
Dar, eu am invatat sa venerez lumina pentru a imi dezgheta pupilele.
Ascunde-ti privirea.
Ma domini !
Ea a spus,
Cuvintele... ele nu pot rani. Noi le lasam sa ne raneasca.
Cu toata aceasta schimbare... nu m-am gandit vreodata ca ametesc. Arunc zambete in jur cu o tentă de nonşalanţă, insa... e doar o imitatie ieftina. Dar, nu ne putem permite să se termine Cerul, cu toate ca Moartea da mana cu toti si în treacat mai i-a cate un suflet. Te-am regasit, cum o fac de fiecare data cand ma intorc. Acum insa, muzica minte cu o voce stinsa, printre atatea ziduri goale ramase... Si ce este în spatele zidurilor? Nimic ! De atunci... e atata liniste. Si vantul inca poartă farâme ale iubirii mele. - Promit ca le voi umple ! am suierat printre dinti. Eu oricum leagan Soarele !Oare tu... ce simti cand te intorci?
